Promisiune

“Astfel spune DOMNUL, care dă soarele ca lumină ziua și rânduielile lunii și ale stelelor ca lumină noaptea; care desparte marea când valurile ei răcnesc; DOMNUL oștirilor este numele său:

Dacă acele rânduieli se depărtează dinaintea mea, spune DOMNUL, atunci sămânța lui Israel de asemenea va înceta de la a fi o națiune înaintea mea pentru totdeauna.

Astfel spune DOMNUL: Dacă cerul de deasupra poate fi măsurat și temeliile pământului pot fi cercetate dedesubt, eu de asemenea voi lepăda toată sămânța lui Israel pentru tot ce au făcut ei, spune DOMNUL.”

Ieremia 31:35-37 (Traducerea FIDELA)


Hitler și Biblia

În urmă cu 70 de ani s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial şi odată cu el cumplitul Holocaust. Citiţi câteva amintiri din perioada dinainte, din timpul şi de după război, de Friedrich Hilliges. Partea I

La începutul anilor '20, în dome­niul afacerilor sale din Leipzig, tatăl meu se întâlnea regulat la cină, cu ocazia unui târg anual, cu un alt comerciant. Într-una dintre aceste seri, căutând ceva de scris, tatăl meu a scos din buzunarul interior al vestonului său un Nou Testament pe care îl avea tot timpul cu el. Privirea cunoştinţei lui a căzut pentru o clipă asupra acestuia. Imediat l-a întrebat pe tatăl meu ce are acolo. Mirat de interesul spontan şi foarte direct, tatăl meu i-a arătat Noul Testament. Faptul că era o traducere Elberfelder a stârnit interesul acestei cunoştinţe. El a povestit pe scurt, dar în acelaşi timp în cuvinte admirative, despre un bun prieten pe nume Adolf Hitler, care are mari idei politice şi deţine exact acelaşi tip de Nou Testament. Cunoştinţa aceasta îşi dorea mult să aibă această ediţie specială, astfel că a cerut adresa exactă a editurii, să şi-o poată comanda.

Interesul ciudat faţă de această traducere a fost iniţial cu totul inex­plicabil pentru tatăl meu. Adolf Hitler era încă un nume necunoscut în acea vreme, un nume care nu spunea nimic, astfel că totul a părut lipsit de importanţă.

La exact un an după acea întâmpla­re, cei doi s-au întâlnit din nou. Înain­te de a se aşeza la masă, cunoştinţa a scos repede un Nou Testament obţinut între timp de la editura Brockhaus. Menţionându-l pe Hitler, prietenul lui, şi cu o bucurie vizibilă, el i l-a arătat tatălui meu, care l-a luat pentru a vedea informaţiile despre editură şi pentru a-l răsfoi puţin. Astfel a ob­servat câteva sublinieri care ofereau acum explicaţii mai adânci.

În primul rând, pentru acest om, aceeaşi ediţie era atât de importantă, deoarece, fiind un necunoscător al Bibliei, a putut transfera în mod sim­plu sublinierile din Noul Testament al lui Hitler în propriul lui exemplar, căutând doar numărul paginii şi am­plasarea fiecărui pasaj.

În al doilea rând, sublinierile arătau care pasaje din text erau importante pentru acest atât de admirat prieten numit Adolf Hitler. Tatăl meu a înţeles imediat că Hitler avea o orientare clar antievreiască. În acea vreme se cunoş­teau mai multe personalităţi politice care propagau permanent astfel de idei. Erau subliniate toate acele pasaje în care evreii sau coducătorii lor erau pedepsiţi în vreun fel sau altul (de ex. Matei 3,7; 23,15-36; Luca 11,39-44) şi în care se proroceşte judecata şi nimicirea (de ex. Matei 3,10; 7,15-19) cu privire la răul care se ascunde în spatele religiozităţii făţarnice (de ex. Luca 11,46). Adolf Hitler era evident o pesoană care ura evreii şi care în­cerca să confirme cu ajutorul Bibliei ostilitatea pe care o nutrea cu privire la aceştia.

Toate aceste lucruri s-au întâmplat cu mult înainte de anul 1933 şi încă înainte de vremea în care numele Adolf Hitler să fi apărut în constelaţia politică a Germaniei. Până la urmă­torul Târg de la Leipzig, cunoscutul tatălui meu a murit. Nu a mai existat nici o continuare a acestui contact unic şi indirect al părintelui meu cu Adolf Hitler, însă tatăl meu dobândise o înţelegere, care — chiar dacă iniţial a părut lipsită de importanţă — a fost ulterior orientativă pentru el.

Când Hitler a ajuns faimos şi tot mai mare, tatăl meu şi-a amintit de întâmplarea care a avut loc în urmă cu mai mulţi ani. Încă de la început el nu a fost prins de amăgirea acestui om puternic atât de admirat de toată lumea, ci a fost ferm convins că ajun­gerea la putere a lui Adolf Hitler va echivala cu pieirea Germaniei. Aceas­tă perspectivă l-a ferit pe tatăl meu de concesii false, iar mai târziu, în vremurile negre ale pierderilor fami­liale dureroase (trei dintre fraţii mei au murit în război şi toată averea cu casă şi afacere a fost distrusă) l-a ajutat să nu îşi piardă speranţa, deoarece ştia că în cer este un Dumnezeu care a spus că oricine se atinge de poporul Său se atinge de lumina ochilor Lui (vezi Zah. 2,8).

Articol preluat din revista Strigătul de la Miezul Nopții

No comments:

Post a Comment

Comentarii