Promisiune

“Astfel spune DOMNUL, care dă soarele ca lumină ziua și rânduielile lunii și ale stelelor ca lumină noaptea; care desparte marea când valurile ei răcnesc; DOMNUL oștirilor este numele său:

Dacă acele rânduieli se depărtează dinaintea mea, spune DOMNUL, atunci sămânța lui Israel de asemenea va înceta de la a fi o națiune înaintea mea pentru totdeauna.

Astfel spune DOMNUL: Dacă cerul de deasupra poate fi măsurat și temeliile pământului pot fi cercetate dedesubt, eu de asemenea voi lepăda toată sămânța lui Israel pentru tot ce au făcut ei, spune DOMNUL.”

Ieremia 31:35-37 (Traducerea FIDELA)


Originea lui Anticrist


De unde va veni Anticrist? Unii spun că el se trage dintr-o sămânţă satanică, în timp ce alţii susţin că Satan pregă­teşte în fiecare generaţie câte un Anticrist. Putem afla mai multe despre acest subiect din Biblie?

Ideea că Anticrist provine dintr-o sămânţă satanică este menţionată de dr. Arnold Fruchtenbaum în ex­celenta sa carte intitulată Footsteps of the Messiah (Urmele paşilor lui Mesia, n.trad.). Iată ce a scris el pe acest subiect: «Dacă sămânţa femeii este Mesia, atunci sămânţa lui Satan nu poate fi decât Anti­crist. Din Geneza 3,15 se poate conclu­ziona că Satan va falsifica ideea naşterii din fecioară şi într-o zi va însărcina o femeie romană. Aceasta va aduce pe lume sămânţa lui Satan, care va fi Anti­crist. Femeia s-ar putea să nu fie fecioară, dar procrearea lui Anticrist va avea loc prin puterea supranaturală a lui Satan. În acest mod, Anticrist va avea o origine supranaturală. Un alt pasaj care se ocupă de acest subiect este 2 Tesaloniceni 2,9, unde cuvântul grecesc energeo poate fi tradus cu «putere» şi are semnificaţia de «a activa». Venirea lui va fi aşadar determinată prin acţiunea lui Satan. Va veni o vreme în care situaţia din Geneza 6,4 se va repeta. O fiinţă îngerească de­căzută, de data aceasta Satan însuşi, va lăsa însărcinată o femeie dintre neamuri, de origine romană, care îl va aduce pe lume pe fiul lui. Produsul final va fi un fals dumnezeu-om.»
Cu toate că eu, personal, am învăţat foarte multe de la dr. Arnold Fruchtenbaum şi din scrierile lui, mă văd nevoit să contrazic această interpretare. Din punctul meu de vedere, dacă ne bazăm pe Scriptură, nu există nici un argument clar pentru această idee pro­vocatoare. Există multe lucruri care s-ar putea spune referitor la acest subiect, dar în primul rând «sămânța lut Satan» nu trebuie neapărat să se refere la un urmaş fizic, ci mai degrabă la unul spi­ritual (citiţi în acest sens Matei 13,38; Ioan 8,41-43; Fapte 13,10; Ioan 3,10). Concluzia dr. Fruchtenbaum trece după părerea mea cu mult dincolo de mărturia Sfintei Scripturi. Nici măcar cei care explică evenimentele din Geneza 6,4 cu îngerii (după cum o fac şi eu), nu ar găsi dovezi clare pentru originea lui Anticrist dintr-o sămânţa satanică.
Legat de originea acestuia, ni se dau foarte puţine indicaţii cu privire la apariţia lui în zilele de pe urmă pe scena mondială. Naşterea lui nu trebuie să fie unică din punct de vedere fizic. El îşi poate începe cariera ca un om inspirat (sau posedat) satanic (vezi Dan. 9,27). Ceea ce ştim sigur despre el este că va primi o rană de moarte (vezi Apoc. 13,3), după care se va ridica din Adânc (vezi Apoc. 11,7; 13,3). Sfânta Scriptură pune accent mai mult pe legătura din­tre capacitatea şi puterea lui demonică făcută tot mai mare de această ridicare surprinzătoare din Adânc, fiind mai puţin interesată de naşterea lui. Aceas­tă restaurare sau împuternicire pare să aibă loc la mijlocul necazului celui mare (vezi Apoc. 11,3; Apoc. 13,5). Prin ridicarea din Adânc și biruinţa lui asupra martorilor lui Dumnezeu, care înainte erau de neoprit (vezi Apoc. 11,7), el va ajunge să fie divinizat de întreaga lume (vezi Apoc. 13,4; 17,8).
După părerea mea, ideea că Satan formează în fiecare generaţie un candi­dat pentru posibilul Anticrist este şi mai speculativă decât ideea unei seminţe sa­tanice. Eu nu găsesc nici un pasaj biblic pentru susţinerea acesteia.
Noi, învăţătorii Cuvântului lui Dum­nezeu, trebuie să fim atenţi să nu trecem dincolo de mărturia Scripturii (vezi Psalmul 131,1), în special în domeniul complex al doctrinei escatologice, care deja suferă dispreţul şi batjocura scep­ticilor. O regulă de aur este aceasta: cu cât este mai neobişnuită o idee, cu atât mai necesare sunt afirmaţiile clare din Scriptură care să o susţină fără echivoc. Când găsim o susţinere insuficientă din Scriptură pentru o idee neobişnuită este bine să o păstrăm pentru noi până când, în măsura posibilităţilor, putem oferi dovezi biblice pe măsură.
«Pe baza cărei reguli ar trebui să luăm atunci în considerare astfel de lucruri, dacă nu pe baza Cuvântului divin inspi­rat? Dacă încercăm să trecem dincolo de acesta riscăm să ne rătăcim în întuneric. Dacă începem să formulăm convingeri dincolo de Cuvântul lui Dumnezeu vom fi prinşi în cursa lui Satan.» DR. TONY GARLAND
Articol preluat din  revista Strigătul de la miezul nopții  03.2013

No comments:

Post a Comment

Comentarii