Promisiune

Aşa vorbeşte Domnul care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui nume este Domnul oştirilor: „Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, şi neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!”

Aşa vorbeşte Domnul: „Dacă cerurile sus pot fi măsurate şi dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda şi Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut, zice Domnul.” Ieremia 31:36-37

Originea lui Anticrist


De unde va veni Anticrist? Unii spun că el se trage dintr-o sămânţă satanică, în timp ce alţii susţin că Satan pregă­teşte în fiecare generaţie câte un Anticrist. Putem afla mai multe despre acest subiect din Biblie?

Ideea că Anticrist provine dintr-o sămânţă satanică este menţionată de dr. Arnold Fruchtenbaum în ex­celenta sa carte intitulată Footsteps of the Messiah (Urmele paşilor lui Mesia, n.trad.). Iată ce a scris el pe acest subiect: «Dacă sămânţa femeii este Mesia, atunci sămânţa lui Satan nu poate fi decât Anti­crist. Din Geneza 3,15 se poate conclu­ziona că Satan va falsifica ideea naşterii din fecioară şi într-o zi va însărcina o femeie romană. Aceasta va aduce pe lume sămânţa lui Satan, care va fi Anti­crist. Femeia s-ar putea să nu fie fecioară, dar procrearea lui Anticrist va avea loc prin puterea supranaturală a lui Satan. În acest mod, Anticrist va avea o origine supranaturală. Un alt pasaj care se ocupă de acest subiect este 2 Tesaloniceni 2,9, unde cuvântul grecesc energeo poate fi tradus cu «putere» şi are semnificaţia de «a activa». Venirea lui va fi aşadar determinată prin acţiunea lui Satan. Va veni o vreme în care situaţia din Geneza 6,4 se va repeta. O fiinţă îngerească de­căzută, de data aceasta Satan însuşi, va lăsa însărcinată o femeie dintre neamuri, de origine romană, care îl va aduce pe lume pe fiul lui. Produsul final va fi un fals dumnezeu-om.»
Cu toate că eu, personal, am învăţat foarte multe de la dr. Arnold Fruchtenbaum şi din scrierile lui, mă văd nevoit să contrazic această interpretare. Din punctul meu de vedere, dacă ne bazăm pe Scriptură, nu există nici un argument clar pentru această idee pro­vocatoare. Există multe lucruri care s-ar putea spune referitor la acest subiect, dar în primul rând «sămânța lut Satan» nu trebuie neapărat să se refere la un urmaş fizic, ci mai degrabă la unul spi­ritual (citiţi în acest sens Matei 13,38; Ioan 8,41-43; Fapte 13,10; Ioan 3,10). Concluzia dr. Fruchtenbaum trece după părerea mea cu mult dincolo de mărturia Sfintei Scripturi. Nici măcar cei care explică evenimentele din Geneza 6,4 cu îngerii (după cum o fac şi eu), nu ar găsi dovezi clare pentru originea lui Anticrist dintr-o sămânţa satanică.
Legat de originea acestuia, ni se dau foarte puţine indicaţii cu privire la apariţia lui în zilele de pe urmă pe scena mondială. Naşterea lui nu trebuie să fie unică din punct de vedere fizic. El îşi poate începe cariera ca un om inspirat (sau posedat) satanic (vezi Dan. 9,27). Ceea ce ştim sigur despre el este că va primi o rană de moarte (vezi Apoc. 13,3), după care se va ridica din Adânc (vezi Apoc. 11,7; 13,3). Sfânta Scriptură pune accent mai mult pe legătura din­tre capacitatea şi puterea lui demonică făcută tot mai mare de această ridicare surprinzătoare din Adânc, fiind mai puţin interesată de naşterea lui. Aceas­tă restaurare sau împuternicire pare să aibă loc la mijlocul necazului celui mare (vezi Apoc. 11,3; Apoc. 13,5). Prin ridicarea din Adânc și biruinţa lui asupra martorilor lui Dumnezeu, care înainte erau de neoprit (vezi Apoc. 11,7), el va ajunge să fie divinizat de întreaga lume (vezi Apoc. 13,4; 17,8).
După părerea mea, ideea că Satan formează în fiecare generaţie un candi­dat pentru posibilul Anticrist este şi mai speculativă decât ideea unei seminţe sa­tanice. Eu nu găsesc nici un pasaj biblic pentru susţinerea acesteia.
Noi, învăţătorii Cuvântului lui Dum­nezeu, trebuie să fim atenţi să nu trecem dincolo de mărturia Scripturii (vezi Psalmul 131,1), în special în domeniul complex al doctrinei escatologice, care deja suferă dispreţul şi batjocura scep­ticilor. O regulă de aur este aceasta: cu cât este mai neobişnuită o idee, cu atât mai necesare sunt afirmaţiile clare din Scriptură care să o susţină fără echivoc. Când găsim o susţinere insuficientă din Scriptură pentru o idee neobişnuită este bine să o păstrăm pentru noi până când, în măsura posibilităţilor, putem oferi dovezi biblice pe măsură.
«Pe baza cărei reguli ar trebui să luăm atunci în considerare astfel de lucruri, dacă nu pe baza Cuvântului divin inspi­rat? Dacă încercăm să trecem dincolo de acesta riscăm să ne rătăcim în întuneric. Dacă începem să formulăm convingeri dincolo de Cuvântul lui Dumnezeu vom fi prinşi în cursa lui Satan.» DR. TONY GARLAND
Articol preluat din  revista Strigătul de la miezul nopții  03.2013

No comments:

Post a Comment

Comentarii